„Păstrează-ți visele vii. Înțelege că pentru a realiza ceva trebuie să aii încredere în tine, viziune, muncă, determinare și dăruire. Amintește-ți că toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred” (Gail Devers).

Ce putem spune atunci când realitatea  crudă nu poate fi învinsă, și, uneori, sensul vieții noastre nu își poate afla direcția corectă? Nu îți mai rămân decât speranțele ancorate pe crestele viselor. Mereu ne dorim să evadăm din real în ireal și să zăbovim acolo unde sufletul se regăsește pe sine. Acolo unde tărâmul realității se sfârșește și începe ficțiunea…. Acolo unde unde visele pot captiva imaginarul.

De la astfel de aspirații a prins sens proiectul antologiei „Vise Târzii”, aflat pe o insulă  a speranței cu ceva timp în urmă. S-a născut din dorința evadării din real într-o lume lirică sublimă, ideală, care și-a  deschis larg porțile la inițiativa mea și a unor inimoși iubitori de poezie.

Necuprinsul imaginației creative nu are limite, nu are hotare, nu necesită condiții speciale, ci doar rezonanță.  Stăpâni pe propria imaginație în lumea reală încercată de grele suferințe existențiale,  am intrat în rezonanță mai multe suflete rătăcind în căutarea liniștii, iubirii, împăcării cu înșine, conștienți că mai avem nevoie și de hrană spirituală. Mai mulți creatori de poezie, într-un timp foarte scurt, ne-am unim forțele pentru realizarea acestui volum antologic.  Dăruirea a triumfat fiindcă ne-am dorit cu tărie realizarea acestei cărți cu 34 de co-autori în doar o lună din momentul popularizării propiectului.

Am urcat, astfel, împreună, într-o arcă a diversității lirice. Fiecare vers, fiecare metaforă, fiecare vibrație interioară reprezintă creații unice, de o frumusețe copleșitoare. În fiecare poezie se simte sufletul creatorului și duhul Creatorului. În fiecare suflet  a încolțit o floare de o neasemuită candoare și coloristică unde fluturii dansează pe muzica inimii poetului. Am urcat împreună, suflet cu suflet, În arca paradisiacă a  visului unde natura este mirifică, păsările fascinează, cerul este divin, suflat cu purpurină sclipitoare, primăvara este îmbrăcată în culori exotice, copacii sunt falnici, viețuitoarele sunt nemuritoare și  dragostea ne copleșește.

Ne regăsim precum într-o dumbravă minunată a copliăriei, departe de realitatea itot mai respingătoare. În virtual și în spiritual ne prindem cu drag de mână într-un vals al lirismului pur, dăruind și primind în dar.  Suntem fascinați și minunați ca și cum am  trăi ultima clipă a existenței noastre în puritatea  frumosului total. Și simțim că visele nu sunt niciodată târzii atâta timp cât credem în noi și în poezie cu tărie.

În paginile acestei cărți ne-am contopit fiecare cu propriul Eu și ne-am întâlnit, suflet cu suflet, pe o planetă a viselor târzii pentru cei mai mulți dintre cei consacrați și mai în vârstnici, dar și a viselor timpurii pentru cei aflați la primul pas în această lume fascinantă.  Le mulțumesc tuturor prietenilor poeziei care au pășit alături de mine pentru realizarea acestei minunate cărți cu vise. Sper să repetăm curând  fenomenul, să recidivăm…

 Elena Buldum, coordonator volum        

antologie poezie, 391 pagini

ISBN 978-606-8639-02-4