Am ieșit din Anul Marelui Centenar cu același gând al speranței. Că poate la următoarea mare celebrare, la 150 de ani sau la bicentenar, va fi altfel. Și vom fi și noi altfel. Mai responsabili, mai conștienți de rostul nostru… Și vom avea cu adevărat guvernanți și bărbați în stat care să ducă în lume mândria unor momente unice în existența unui om. În existența și, de ce nu?, poate gloria existenței lui…

Sigur, va fi nevoie cu mult mai mult decât invocarea speranței… Căci, dacă la 150 de ani sau la 200 de ani de consemnare a Marii Uniri vor mai exista lotrii în funcții de conducere, vom vorbi despre Unire doar din perspectiva unei cărți a trecutului istoric. Pentru că de ne vom mai lăsa conduși așa, nu vom mai fi noi cei de acum. Nici Țara de astăzi, nici idealurile, nici perspectivele, nici resursele… Și nu va fi nevoie nici măcar de trecerea unei jumătăți de secol… (Cezar Adonis Mihalache)

publicistică

ISBN 978-606-9020-04-3