Salut debutul publicistic surprinzător (chiar și pentru sine) al tinerei Nicoleta-Marinela Dumitru. De ce chiar și pentru sine…? Fiindcă nu spera și nu era pregătită să intre neîncălzită în ringul lirismului abundat de amatorism, dar monopolizat și controlat de către profesioniști.

După ce mi-a trimis câteva ”mostre” literare, am ”deliberat” că există ”materie primă” (în stare brută) suficientă pentru o carte, i-am propus să facă dintr-un vis un fapt și să intre direct în arena luptei pentru afirmare (și) în acest domeniu pretențios și competitiv al beletristicii, fără a se fi antrenat și vreme îndelungată, cum o fac majoritatea aspiranților prin etalarea creațiilor pe rețelelor de socializare și pe site-urile literare digitale.

Faptul că a acceptat propunerea mea de a accepta  botezul publicistic cu o primă carte, a însemnat un gest lăudabil de curaj, conștientă fiind că se află în etapa inocenței, a căutării de sine și a uneltelor potrivite, a exersării și însușirii tehnicilor meșteșugului literar, necesare, după ucenicia de cioplitor, șlefuitor și modelator, cizelării rafinate ca sculptor  compozistic matur, format și formator în plastica literar-artistică atât de pretențioasă, de anevoioasă și prea puțin apreciată. (Romeo Tarhon, scriitor)

poezie, ISBN 978-606-9020-12-8