Pe platforma de socializare Facebook funcționează de aproape doi ani un grup cu peste 12.000 de iubtori de poezie, a căror pagină se numește TERAPIE PRIN POEZIE. Este, în fapt, un atelier virtual de creație lirică. Membrii acestui numeros grup, căruia am bucuria de a-i fi fondator și îndrumător, experimentează și prepară din mirabile cuvinte extrase din filonul inepuizabil al lexicalității lirice românești adevărate opere literare prin admirabilul lor meșteșug.

În scurtul răstimp de la înființare, grupul a devenit o importantă pepinieră de talente care, dezinhibate, se etalează, evoluează, se cizelează și se profesionalizează în cadrul acestui minunat atelier și cenaclu virtual.  Prezența activă a unui tot mai mare număr de creatori de lirică, amatori și consacrați, m-a determinat să îmi asum curajul (și riscul) de a declara public acest grup drept „Curentul literar douăzecist” reprezentat de către poeții remarcabili ai deceniului doi al noului secol și mileniu, format din poeți pe care, sugestiv și plastic,  îi numesc „fondatori de limbă neo-eminească”, fiind continuatorii poeziei autentice, indiferent de forma de exprimarea stilistică, în vers clasic sau în vers liber, alb.

Grupul liric TERAPIE PRIN POEZIE încearcă să facă diferența  între poezie și ne-poezie, dovedind că în cadrul acestui minunat atelier literar nu există involuție, ci doar evoluție și dinamică pozitivă  în ceea ce privește instrumentele exprimării lirice. Dacă ar exista posbilitatea materială de a selecta și publica miile de creații pe care talentații poeți ai grupului le compun și le expun, ar rezulta lunar cel puțin un volum cu sute de pagini de poezie remarcabilă, ceea ce ar permite publicarea și afirmarea a numeroși creatori de excepție, mulți sclipitori și nu puțini cu mostre de genialitate.

Am reușit, totuși, prin eforturile pecuniare ale unora dintre noi, să tipărim, în cei aproape doi de existență a grupului, câteva cărți antologice remarcabile, continuând tradiționala activitate a Editurii Națiunea de a publica volume colective care leagă nume și inimi și care ne prilejuiesc întâlniri memorabile, colocviale, pe scenele târgurilor de carte. Felicit pentru aceste realizări și pentru ieșirea la rampă,  pe toți „cursanții” școlii noastre de lirică la a cărei apariție, scriitoarea de notorietate, Cezarina Adamescu,  mi-a spus, felicitându-mă: „Excelentă idee! Chiar era necesar un astfel de centru național de terapie prin poezie…”

 Romeo Tarhon

ISBN 978-606-8639-19-2

388 pg