Loreley și visul

Poezia lui Petru Jipa se întrupează din amintiri. Din trăirile ce au trecut spre apusul din apus precum un vapor ce lasă în urmă siaje ale iubirii unice, minunte. Căci, și la umbră de-ntuneric, iubirea, ea, e cea mai stăpână. Poeziile din acest volum sunt aidoma pânzelor de velă întinse în suflul mări. Aici „focul săgeții” dedicat unei frumoase cu ochi verzi, mai încolo „gabierul mare” ca nod central al cărții de navigație printre metafore, dincolo un „foc mic” ori o „velă în cruce”, un „zburător mare” insuflând forță în metaforele versului, iar undeva, pitit printre pagini, aidoma suratelor de velă și de rimă, „velestraiul drăculeț”… Toate pânzele-filă prin care Loreley ne poartă pe un ocean al visării sunt arborate între catargele din prora și pupa iubirii de viață, oferind cititorului viziunea Marelui pavoaz dedicat de autor trăirii.

Îmbarcați-vă dară pe corabia de metafore Loreley și porniți într-o aventură pe coama de spumă a mării de metafore mărginite doar de nemărginire. Amarați firul sufletului în porturile de amintiri propuse de autor la fiecare pagină și revedeți-vă pe voi, călătorii de Peste un țărm…!

Lăsați-vă gândul pe dor să legene, înturnându-vă spre casă. Spre acel acasă al celor dintâi iubiri. Și mulțumiți zeilor din mări că priviți, că iubiți, că aveți…

Spre iubire purtați Iubire și zbateți-vă spre înălțimi pentru a cuprinde „între iubiri sau adiere” zborul. Căci, și de nu suntem zei, avem cuvântul ca un rug. Și doar Dincolo de târziu este prezentul. Iar așa cum autorul își impune Să cer tot de la cer, tot așa își îndeamnă și cititorul să caute întregul iubire până când va fi căzut apusul din apus. Iubiți dară până când Frumosul din frumos devine o pată pe a voastra retină, până când noaptea din voi vă v-a durea. Și ancorați într-o pată de soare până când umbra soarelui vă v-a vorbi. Iar Din cenușă și stele iubiți și iubirea cea mai iubită, Țara. Și să nu tăceți, căci sunteți pe tărâmul unui Dac. Autorul își cuprinde cuvântul într-o albie de râu ce curge printre stele, navigând pe metafore precum zborul unui pescăruș înlăcrimat spre un atol de rouă

Navigați pe rimele lui Petru Jipa… Navigați până ce frumosul se va fi adunat în colb de gheață, până ce amintirea se va fi scufundat în amintire, până ce atât de târziu se va fi făcut dimineață.

Cezar Adonis Mihalache,

scriitor, editor

pozie, 128 pagini

ISBN 978-606-8639-01-7